Armenopolis, oraşul din spatele oraşului

Armenopolis, oraşul din spatele oraşului
Construit în întregime de armeni în perioada modernă, Armenopolis, oraşul Gherla de azi, adăposteşte în prezent puţin peste 200 de locuitori de origine armeană.
Prezenţa armenilor în municipiul Gherla este şi astăzi foarte vizibilă în viaţa de zi cu zi a locuitorilor acestui oraş. În centrul oraşului se află Catedrala Armeano-Catolică având ca hram principal Sfânta Treime şi ca hram secundar pe Sfântul Grigore Iluminatorul. Conform preşedintelui Uniunii Armenilor din Transilvania, Ioan Esztegar acest lăcaş de cult simbolizează centrul vechi şi mistic al oraşului. Alte clădiri care aparţin cultului armeano-catolic şi amintesc de vremurile în care armenii dominau peisajul oraşului sunt: casa parohială situată vis-a-vis de catedrală, care arată exact ca acum 250 de ani şi unde sunt ţinute picturi cu foşti preoţi dar şi cu fondatorii diferitelor fundaţii, Muzeul Municipal, Biserica Solomon, a cărei construcţie a început în anul 1728, precum şi biserica orfelinatului armean care în prezent este folosită de Biserica Ortodoxă. Comunitatea armenească a acordat o importanţă majoră educaţiei şi carităţii, drept urmare s-au construit o şcoală care astăzi este Clubul Tineretului, două orfelinate care în prezent sunt Liceul ”Ana Ipătescu” şi un spital, precum şi o casă de bătrâni care adăpostea familiile armeneşti ce nu se puteau întreţine. O altă structură armenească supravieţuitoare celor două războaie mondiale este cimitirul armenesc situat în apropierea peniteciarului, unde există şi o capelă.
”În anul 1200 armenii şi-au părăsit pământurile natale şi s-au îndreptat către Apus unde au poposit pentru câteva sute de ani. Aceştia au intrat în Transilvania undeva pe la 1672 şi majoritatea s-au stabilit în Bistriţa, Gheorgheni şi alte oraşe mai mari. Pentru că relaţia lor cu saşii din Bistriţa nu era una foarte bună, Oxendius Verzerescul episcopul armenilor acestor colonii a decis întemeierea unui nou oraş, un oraş armenesc”, a spus preşedintele Uniunii Armenilor din Transilvania, Ioan Esztegar. Fondatorul oraşului, Oxendius Verzerescul a cumpărat de la Viena terenul pe care este situat în prezent municipiul Gherla, iar pe locul acesta a construit un oraş pe care l-a numit Armenopolis. ”Arhitectul oraşului a fost Alexa din Italia, iar străzile paralele au fost botezate nu cu numele diverşilor politicieni de atunci, ci cu numere, fiind primul oraş din lume a cărui străzi sunt botezate cu numere. Când s-au aşezat aici, primul lucru pe care l-au făcut a fost să construiască o biserică de lemn, pe locul catedralei de acum. În 1748 datorită creşterii populaţiei dărâmă această biserică şi construiesc catedrala care a supravieţuit până în zilele noastre”, ne-a mai spus Ioan Esztegar.
În prezent, în Gherla locuiesc 240 de cetăţeni de origine armeană, dintre care 120 sunt membri ai acestui cult. Ioan Esztegar este de părere că motivele pentru care numărul armenilor este atât de redus în prezent din cauza celor două războaie mondiale, când foarte mulţi au plecat de frica trupelor sovietice ce urmau să vină şi în România. După 1950 în Gherla existau peste 700 de armeni, însă din cauza lipsei creşterii economice a oraşului mulţi dintre aceştia au ales să se îndrepte către oraşele mai mari unde dezvoltarea economică avea alte limite.
Demarată în anul 1748 construcţia Catedralei Armeano-Catolice a fost finalizată în 1800. În întreaga istorie a catedralei au existat mai multe evenimente nedorite precum incendiul din 1961 când doi băieţi care căutau porumbei în turn au aprins din greşeală biserica. Acoperişul a ars în întregime iar în incendiu a fost distrus şi clopotul. Din lipsă de fonduri catedrala a stat un an şi jumătate fără acoperiş. Datorită unui ajutor financiar venit de la stat precum şi banilor proveniţi din alte donaţii s-a reuşit refacerea acoperişului. ”După ce am reuşit refacerea acoperişului, nu am mai fost în stare să montăm un alt clopot, astfel că acum se difuzează sunetul clopotului prin intermediul unui sistem audio legat la boxe. Sunetul clopotului provine de la o biserică armenească din Kholn. În prezent, biserica este în stare bună dar plafoanele s-au distrus, a intrat apă în timpul în care catedrala nu era acoperită, iar acum începe să cadă vopseaua de pe pereţi”, a mai zis preşedintele Uniunii Armenilor din Transilvania. Altarul principal a fost construit din bani comuni iar altarele secundare din fonduri de la diferite bresle, grupări ale comunităţii armene. Pentru reabilitarea catedralei urmează să se facă un proiect de fezabilitate pe module, singura problemă fiind finanţarea.
În fiecare duminică şi de sărbătorile mari, în Catedrala Armeano-Catolică se ţin slujbe, iar în zilele normale slujbele sunt ţinute la Biserica Solomon. În ciuda numărul mic de cetăţeni armeni din Gherla, slujbele ţinute la catedrală atrag pe lângă cei 60-70 de armeni care vin mereu, zeci de oameni de alte confesiuni sau turişti curioşi de cultura armeano-catolică.
Catedrala din Gherla reprezintă un obiectiv turistic extrem de ridicat si datorită Icoanei realizată de celebrul pictor Rubens. În 1806, Împăratul Francisc I al Austriei a făcut cadou oraşului o icoană pictată de pictorul Rubens ca dovadă a aprecierii lui faţă de comunitate. Odată cu retragerea administraţiei maghiare din Ardeal, toate bunurile de preţ ale armenilor printre care şi tabloul au fost confiscate şi duse în Ungaria. În1953 s-au recuperat o parte dintre obiectele confiscate, printre care tablouri, haine bisericeşti, manuscrise şi diverse obiecte de cult însă acestea au fost trecute în proprietatea statului comunist. O mare parte dintre aceste obiecte sunt expuse în muzeul din Gherla. În cele din urmă, faimosul tablou a lui Rubens a fost readus în Catedrală dar este doar închiriat şi se află doar în păstrarea comunităţii, care nu şi-a redobândit dreptul la proprietate.

Sursa:http://www.infosomes.ro/reportaj-somes-tv-armenopolis

Sursă poză http://gherlainfo.ro/